RoGIFT.RO (MAGAZIN DE CADOURI)

Palatul Culturii din Iasi

Desi nu este construit peste temelii antice, dupa cum se presupunea la inceputul secolului al XX-lea, Palatul se inalta, in parte, peste ruinele curtilor domnesti medievale, mentionate documentar in 1434. Au fost folosite, partial, si temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea  voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refacut de
Mihail Sturza (1841-1843) si demantelat in 1904. De la aceasta constructie a mostenit Palatul legenda celor 365 camere, corespunzatoare zilelor anului.
Edificiul, ridicat intre 1906-1925 si inaugurat în 1926 de catre Ferdinand de Hohenzollern, al doilea rege al Romaniei moderne, este creatia cea mai insemnata a arhitectului roman I.D. Berindei, format la scoala pariziana si a fost.

 Din punct de vedere decorativ, in holul central se remarca un mozaic figurativ in care sunt dispuse concentric diverse reprezentari de bestiarum gotic: acvila bicefala, dragonul, grifonul, leul. Deasupra holului se gaseste un luminator in care, initial, a fost amenajata o sera.
In ciuda aspectului arhaicizant, la construirea Palatului, blocurile de piatra au fost inlocuite cu materiale usoare si mult mai putin costisitoare. In plus, la decorarea unor sali, s-a folosit in premiera un material brevetat de Henri Coanda, denumit bois-ciment si care imita lemnul de stejar. Remarcabile sunt si elementele de feronerie decorativa, care se pot admira, de exemplu, la usile de la Sala Voievozilor. Cladirea a fost, de asemenea, dotata cu facilitati ultramoderne pentru epoca respectiva, cum ar fi iluminatul electric, incalzitul (pneumatic), ventilatiile, termostatele, aspiratoarele, care porneau toate de la subsol, unde se afla centrala masinilor. De asemenea, tinand cont de cele 14 incendii care au afectat cladirile anterioare Palatului, Berindei a ignifungat lemnaria podului cu un produs intitulat orniton, pentru acoperis utilizand un material special, denumit eternita.
Cladirea, inaugurata pe 11 octombrie 1925 a servit drept Palat Administrativ si de Justitie pana in 1955 cand a fost destinat gazduirii unora din cele mai de seama institutii culturale ale orasului Iasi, reunite astazi sub denumirea de Complexul National Muzeal “Moldova” Iasi.
La faima Palatului Culturii a contribuit si ceasul cu trei cadrane din turnul cladirii. Avand diametrul de 3.25 m, acestea erau decorate cu mici vitralii, reprezentand cele 12 zodii. Cate doi plaiesi in costume nationale, zugraviti pe zidul turnului, stau de straja incadrand ceasornicul, dupa modelul ostenilor pictati la castelul Peles. Atat vitraliile cat si crenelurile in forma de cruce ale turnului erau luminate electric in cursul noptii.
Carillonul ceasului este un sistem de clopote acordate, o replica moderna a mecanismelor similare din Evul Mediu occidental. Cele 8 clopote din turnul palatului reproduc, la fiecare ora exacta, "Hora Unirii", amintind acum nu doar "Unirea cea mica" din 1859, ci si pe cea mare din 1918. Melodia este inregistrata pe un tambur cu 69 stifturi.
Situat la parterul Palatului Culturii, in aripa vestica, MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI este continuatorul Muzeului de Antichitati infiintat de Orest Tafrali in 1916, si prin cele patru sectii ale sale - preistorie si istorie veche, istorie medievala, istorie moderna si istorie contemporana - prezinta principalele aspecte ale dezvoltarii comunitatilor umane care au trait in spatiul est-carpatic din paleolitic pana la cel de-al doilea razboi mondial.
Tot la parterul Palatului, dar in aripa estica, se gaseste si MUZEUL STIINTEI SI TEHNICII "STEFAN PROCOPIU", denumit astfel drept omagiu marelui savant iesean. Muzeul, al carui prim nucleu s-a constituit inca din 1955, include acum sectiile: energetica, inregistrarea si redarea sunetului, telecomunicatii, mineralogie -cristalografie. Progresele rapide ale tehnologiei informationale au determinat formarea  unei colectii de computere, ce urmeaza a se constitui intr-o noua sectie. 
La etaj, se gasesc galeriile de arta europeana si romaneasca ale MUZEULUI DE ARTA. Acesta este continuatorul celei mai vechi pinacoteci din tara, ce a fiintat pe langa prima universitate moderna romaneasca din 1860, cu un inventar ce includea donatii ale lui Gheorghe Asachi, Scarlat Varnav, Costache Dasiade, A. Donici, V.A. Urechia, substantial imbogatit de colectia lui Costache Negri devenita proprietate a muzeului, gratie unui gest similar, din 1874.