Izbucul Galbenei reprezinta resurgenta raului subteran
din pestera Cetatile Ponorului, de fapt marea parte a debitului
raurilor ce strabat Bazinul inchis Padis – Cetatile Ponorului, precum si
a Sistemului Zapodie din Groapa de la Barsa. Izbucul este un ochi de
apa de circa 7 m diametru, situat la baza unui perete de stanca. In
aval, apa se pravaleste in cascade.
Prinsa intr-un canion ingust, Valea Galbenei creeaza
jgheaburi si marmite inaccesibile, parcurgand astfel o diferenta de
nivel de 100 m pe aproximativ 700 m lungime in linie aeriana. Pe vale
apare o gura de pestera, unde apa raului intra zgomotos. Este inceputul
tunelului subteran din Cheile Galbenei, lung de peste 100 m si foarte
greu practicabil. Acesta se termina printr-o cascada evantai deosebit de pitoreasca, inalta de 7 m, la baza careia se gaseste un lac.
Un traseu turistic parcurge Cheile Galbenei, existand amenajari pentru turisti, constand in portiuni de cabluri de otel si lanturi de sprijin. Datorita dificultatii si gradului sporit de periculozitate, acest traseu este recomandat doar turistilor cu experienta si conditie fizica buna. Nu se recomanda parcurgerea lui pe vreme rea sau in perioadele de viituri.
Un traseu turistic parcurge Cheile Galbenei, existand amenajari pentru turisti, constand in portiuni de cabluri de otel si lanturi de sprijin. Datorita dificultatii si gradului sporit de periculozitate, acest traseu este recomandat doar turistilor cu experienta si conditie fizica buna. Nu se recomanda parcurgerea lui pe vreme rea sau in perioadele de viituri.
O ramura a traseului urca deasupra, in peretele stancos ai cheilor unde
exista doua puncte de belvedere suspendate la circa 200 m deasupra
firului vaii, care ofera privelisti inedite asupra canionului si asupra
peretelui de vizavi inalt de peste 300 m.
Sectorul din aval, pana la confluenta cu Crisul Pietros, numit si Cheile Jgheabului,
este de asemenea deosebit de spectaculos prin cascadele din zonele de
confluenta cu afluentii de pe partea stanga. Aceasta portiune de chei nu
este accesibila, dar pe deasupra lor, in ambii versanti s-au construit
drumuri forestiere care permit pe alocuri contemplarea salbaticiei
acestora.