A fost construita in anul 135 d.Hr. in memoria lui Tiberius Julius
Celsus Polemaeanus, un popular consul roman din anul 92 si guvernator al
Asiei din anul 115, chiar de catre fiul acestuia, Gaius
Julius Aquila.
Biblioteca si urias mormant al lui Celsus, monumentul a pastrat intre
zidurile sale peste 12.000 de manuscrise de o valoare inestimabila. Este
cu atat mai neobisnuit cu cat romanii nu isi ingropau mortii in
biblioteci (nu o faceau nici macar intre zidurile oraselor), ceea ce nu
face decat sa sublinieze inalta apreciere de care se bucura eruditul
Celsus Polemaeanus. In acelasi timp, este dovada faptului ca romanii
erau dornici sa isi extinda cultura in toate colturile imperiului, numai
un astfel de argument putand explica ridicarea in Asia Mica a uneia
dintre cele mai impunatoare biblioteci din toata istoria Romei.
Reamenajata, fatada cladirii este un exemplu graitor al frumusetii
arhitecturii publice romane. Imaginea aceleiasi fatade a fost imprimata
pe una dintre fetele vechii bancnote de 20 de milioane de lire turcesti
(intre 2001 - 2005), fiind apoi preluata pe bancnota noua de 20 de lire.
